România: Un studiu revelează care sunt principalele provocări ale părinților români

Un studiu recent al Reveal Marketing Research a sintetizat problemele din România cu care se confruntă noua generație de copii și relația acestora cu generația adultă. Educația și pericolele mediului online au fost de asemenea surprinse de acest studiu.

Principalele pericole la care sunt expuși copiii în România

Principalele pericole la care sunt expuși în prezent copiii, potrivit românilor sunt: ecranele excesive folosite ( 59% ), expunerea online ( 52% ) și violența în mass-media ( 43% ). Datele corespund conform celei de-a doua părți a ultimului studiu de cercetare în marketing de dezvăluire. Ea s-a concentrat pe evaluarea situației copiilor din România, informează romaniajournal.ro.

Același sondaj a relevat că 63% dintre părinții români sunt dispuși să plătească suplimentar pentru a-și susține copiii în accesarea diferitelor domenii de interes. În timp ce 6 din 10 români spun că intervin atunci când observă un comportament violent al adulților asupra copiilor din jurul lor.

Conform studiului Reveal Marketing Research, românii consideră că principalele pericole la care sunt expuși copiii sunt cauzate de faptul că viața lor se mișcă din ce în ce mai mult online. Prin urmare, problemele legate de utilizarea tehnologiei, cum ar fi ecranele excesive folosite – TV, telefon, tabletă etc. ( 59% ), expunere online ( 52% ) sau violență media ( 43%) sunt urmate de siguranța fizică – accidente, răni etc. ( 40% ).

Riscul de a cădea pradă mediului online este mare

Privind atitudinea părinților, observăm că în preadolescență ( 6-12 ani ) și adolescență ( 13-18 ani ) riscul de a cădea pradă dependenței de mediul virtual și ecrane este semnificativ mai mare. Siguranța fizică este semnificativ mai mare pentru copiii sub 5 ani.

În ceea ce privește principalele măsuri pentru protejarea copiilor de aceste pericole, găsim conversațiile și educație despre siguranța online ( 46% ), limitarea timpul petrecut online ( 46% ), petrecerea de timp în aer liber ( 45%), supraveghere constantă ( 37% ) sau verificarea și setarea filtrelor de conținut ( 32% ).

Având în vedere comportamentele parentale, pentru copiii sub 5 ani, supravegherea constantă este mai frecventă ( 56% față de 46% eșantion total ). În cazul copiilor între 4-12 ani, există limite mai clar stabilite ale timpului petrecut pe internet ( 63% față de 46% eșantion total ). În cazul adolescenților între 13-18 ani, discuțiile și educația despre siguranța online sunt mai importante ( 57% față de 46% eșantion total ).

Jumătate dintre copiii din România petrec 1 – 3 ore în online

Este clar că una dintre activitățile zilnice ale copiilor este de a petrece timp online. Astfel, 49% dintre copii petrec în medie între 1-3 ore pe zi folosind internetul, semnificativ mai puțin în cazul copiilor sub 3 ani ( 32% ). Timpul petrecut online crește odată cu vârsta, cu mai mult de o treime dintre adolescenți ( 13-18 ani ). Ei folosesc internetul mai mult de 3 ore pe zi ( 37% față de 26% eșantion total ).

Principalele activități pe care copiii le au în mediul virtual sunt vizionarea videoclipurilor și a conținutului media ( 56% ), în special adolescenții între 13-15 ani ( 72% ). Navigarea pe internet și căutarea de informații ( 52% ), mai degrabă în cazul copiilor din zonele urbane ( 54% față de 45% din zonele rurale ), jocuri online ( 49% ), preferat în principal de copiii din școlile primare și gimnaziale cu vârste cuprinse între 6-15 ani ( 63% ), socializarea online cu prietenii ( 48% ), în special pentru adolescenții între 13-18 ani ( 63%) sau accesarea diferitelor platforme de învățare online ( 29% ), în principal de adolescenți cu vârste cuprinse între 16-18 ani ( 38% ).

63 % dintre părinții români – dispuși să plătească suplimentar pentru a-și susține copiii în domeniul lor de interes

Potrivit studiului, 63% dintre părinții români sunt dispuși să plătească suplimentar pentru a-și susține copiii în accesarea diferitelor domenii de interes

Îndreptându-ne atenția asupra stării sistemului de învățământ românesc, descoperim că aproape o treime dintre români ( 28%) cred că educația tradițională pregătește un copil pentru viață într-o măsură mică sau foarte mică.

Astfel, 63% dintre părinți spun că sunt dispuși într-o mare măsură și foarte mare să plătească suplimentar pentru a le oferi copiilor posibilitatea de a-și studia domeniile de interes. Procentul este mai scăzut cu 13% față de studiul din martie 2021. Având în vedere contextul socio-economic actual, un motiv potențial pentru acest procent în scădere poate fi dificultățile financiare crescânde cu care se confruntă românii în ultima vreme.

În aceeași ordine de idei, 7 din 10 părinți cred că un copil ar trebui să-și aleagă propriile domenii de interes. Deci, principalele criterii luate în considerare de părinți atunci când aleg activitățile extracurriculare ale copiilor lor sunt dezvoltarea abilităților și talentelor copilului ( 71% ), interesele și pasiunile copilului ( 52% ), disponibilitatea activității în apropiere ( 30% ) și costurile asociate activităților ( 17% ).

În ceea ce privește domeniile percepute de români ca fiind de interes pentru copii, găsim în principal activități sau domenii legate de sănătate percepute în societate ca stabile / pragmatice și un interes mai mic pentru activitățile artistice. Cele mai populare activități menționate sunt sporturile individuale ( 51% ), activități de dezvoltare personală, cum ar fi vorbirea publică sau învățarea bunelor maniere ( 48% ), limbi străine ( 44% ) 43% (, sporturi de echipă sau diferite tipuri de artă, cum ar fi teatru, pictură etc. ( 34% ).

Părinții alocă între 300 – 500 lei pentru activități aliniate intereselor copiilor

Dacă ne referim la bugetul lunar pe care românii ar fi dispuși să-l aloce pentru activități aliniate intereselor copiilor lor, majoritatea menționează o sumă cuprinsă între 300-500 lei ( 30% ). O sumă semnificativ mai mare susțin părinții cu copii între 13-16 ani ( 38% ) sau între 100-300 lei ( 21% ), în special pentru părinții cu copii până la 5 ani ( 30% ).

Ca o tendință generală, observăm că, odată cu vârsta, bugetul alocat activităților extracurriculare este în creștere. Astfel încât majoritatea părinților adolescenților între 16-18 ani menționează un buget cuprins între 500-700 lei ( 26% față de 15% eșantion total ).

Proverbele românești – analizate în raport cu percepțiile actuale ale părinților

Studiul a analizat, de asemenea, percepțiile despre violența împotriva copiilor, măsurând acordul respondenților cu diferite proverbe românești. Față de rezultatele sondajului similar realizat în 2017, observăm menținerea tendinței și evoluția pozitivă a mentalității românilor în ceea ce privește parentalitatea non-violentă. Există valori mai scăzute ale acordului înregistrat de proverbe tradiționale, cum ar fi “ Eu te-am făcut, eu te omor ” ( 9% ), ” “ Bătaia este ruptă din Rai! ” ( 13% ) sau “ Unde dă mama, crește ” ( 17% ), cu o incidență ușor ridicată în rândul părinților copiilor sub 5 ani ( 21% ).

Pe de altă parte, majoritatea românilor sunt de acord cu proverbul “ Rufele murdare sunt spălate în familie ” ( 74% ), ceea ce confirmă faptul că schimbul de idei și metode pentru rezolvarea problemelor este încă limitat.

De asemenea, 65% dintre respondenți consideră în mare măsură că actele de violență verbală ale adulților împotriva copiilor din spațiile publice sunt semne de agresiune fizică la domiciliu.

La fel, 6 din 10 români ( 58% ) declară că nu rămân nepăsători atunci când observă un comportament violent față de copiii din jurul lor. Majoritatea intervin dacă este o formă gravă de violență manifestată prin lovituri puternice ( 37% ) – într-o măsură semnificativ mai mare rezidenți urbani ( 39% față de 32% rural ). În timp ce 21% declară că intervin pentru orice formă de violență.

În percepția românilor, principalele măsuri care trebuie luate pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva copiilor sunt promovarea relațiilor sănătoase și non-violente în familie ( 63% ), educație și conștientizare în școli și comunitate ( 55% ), sprijinirea serviciilor de consiliere și intervenție în cazuri de violență ( 49% ) sau punerea în aplicare a legilor și politicilor de protecție a copilului ( 45% ).